În mirosul de bovine, pe un așternut de paie,
Într-o vreme înserată, sub a vântului bătaie,
Se năștea cum se vestise, pruncul care a lăsat,
Slava... cerul, bucuria, ca să moară agățat.
Sus pe ceruri răsărise, steaua vie ce-arăta,
Nașterea ce se vestise prin proroci demult... cândva,, , Din fecioara-nsărcinată, se va naște-un Salvator,
El va fi lumină-n noapte, Dumnezeul tuturor.
Se năștea s-aducă viață, să aducă pacea Sa,
Se năștea să pătimească, El salvare să ne dea,
Se năștea aici să moară, Fiul cel de Dumnezeu,
Să salveze omenirea, să ai viață tu și eu.
Am primit din ceruri darul, ce a fost nemeritat,
S-a născut El într-o iesle, Fiul cel de Împărat,
Am primit o îndurare, căci El ne-a iubit prea mult,
El și astăzi ne iubește, ca la început... demult.
A venit să ne aducă, mântuire Dumnezeu,
A venit să ia păcatul, care nu era al Său,
A venit să ia povara, să fim liberi... să zburăm,
S-a născut ca să ajungem, dincolo de-al vieții țărm.
Unde soarele nu-apune, unde ceru-i doar senin,
Unde lacrimi de durere, nu mai sunt... e loc divin,
Unde nu e suferință, unde-i doar un început,
Pentru asta într-o iesle, printre paie s-a născut.
Să vestim a Sa venire, tuturora pe pământ,
Să vestim că într-o iesle, s-a născut cândva un Sfânt,
Pentru noi din cer venise, pentru noi El a lăsat,
Slava... ca aici să moară, răstignit... nevinovat.
Să cântăm a Sa iubire, bunătatea să-i cântăm,
Îndurarea ce-am primit-o, și mereu să-l lăudăm,
Nimenea nu e ca Domnul, nimenea nu e ca El,
Să se nască într-o iesle, și să moară ca un Miel.
Amin