Am cunoscut o dulce mângâiere,
Când soarele ascuns de nori era,
Mi-aduse alinare și putere,
Să pot să urc ușor pe calea grea.

Am cunoscut iubirea printre lacrimi,
Mi-aduse răsăritul cel de zi,
Cu mine-a fost în orice clip-a vieții,
E dragostea ce nu poate sfârși.

Am cunoscut un zâmbet când tristețea,
În față vremea ei îmi aducea,
Dar plin de fericire... bucurie,
Eram chiar dacă ea tot încerca.

Am cunoscut puterea ce cuprinse,
Ființa mea salvând-o din adânc,
Mi-a pus pe buze cântecul de slavă,
Să pot și-n plânsul meu, mereu să-i cânt.

Am cunoscut prezența minunată,
Ce m-a făcut să fiu lumina Sa,
Mă face când coboară să fiu Doamne,
Așa cum Tu voieși... în voia Ta.

Am cunoscut o mâna minunată,
Ce m-a condus când obosit eram,
E mâna ce stătea sus pe o cruce,
Ca parte de-ndurarea Lui să am.

Am cunoscut ce-i astăzi nevăzutul,
El pace îmi aduce zi de zi,
Îl știu căci mângâiere îmi aduse,
Să pot să mă ridic... a propăși.

Îl știu căci ma zidit în adevărul,
Ce astăzi mă-ntarește când mi-e greu,
Îl știu... El nu e om, e Salvatorul,
El este-al meu Stăpân... e Dumnezeu.
Amin