Poate spui și tu la alții despre calea ascultării
însă vezi mereu mai mare vrăjmășia nepăsării
și cu cât vezi mai cu teamă împlinindu-se Scriptura
vezi, în loc de pocăință, cum cresc relele și ura.

Poate vezi și tu păcatul - fără frică și rușine
cum nici Post nici Rugăciune nime-n seamă nu mai ține
cum desfrâul tot aduce boale, sânge și teroare
până când viața însăși va ajunge-ngrozitoare.

Poate simți și tu că astfel mult nu poate să mai țină
că-i cu neputință, focul și pierzarea să nu vină
că se-apropie și-i gata trăsnetul să izbucnească
ca-n dezastrul cel din urmă răul tot să se sfârșească.

Poate crezi și tu aceasta, uneori te și-nfioară
dar îndată uiți - și somnul vine iar și te doboară
iar păcatul crește-crește până-n clipa care vine
să se prăbușească cerul și pe lume și pe tine.

Poate-auzi și tu această ultimă înștiințare
poate nu mai faci păcatul s-o privești cu nepăsare
poate-ntorci și tu la Domnul până poți
și pân-ai unde
poate n-aștepți până-n clipa să nu știi unde te ascunde.