Cum stai cu credința,
Ba mai mult cu pocăința!
Cu credința care odată s-a dat,
Ca să fi salvat.

Cum stai cu credința în dreptul tău,
Pe care ai primit-o de la Dumnezeu,
Mai ai tu credința adevărată,
Pentru a pleca acasă?

Credința despre care Biblia vorbește,
Nu credința pe care mintea ta o culege!
Credința sfinților care s-a dat,
Nu o credință de aruncat.

Căci credința adevărată,
Este sfântă nepătată,
Este o credință reală,
Care te duce sus acasă.

Este credința care o singură dată s-a dat,
Ca omul muritor să fie salvat!
Nu este o altă credință,
Ca să poți ajunge la țintă.

Tu ce credință ai prietenul meu,
Credința pe care a dat-o Dumnezeu?
Ai o credință reală,
Sau ce credință ai în a ta viață.

Căci credința de astăzi prietenul meu,
Nu te ajută cu nimic nici la greu!
Este o credință care s-a vândut,
Pe lucrurile care spurcă mult.

Astăzi nu mai este credința care s-a dat,
Sfinților cu adevărat,
Este doar o formă de evlavie,
Cu un nume ca o carte.

Tu ce credință ai în dreptul tău,
Credința dată de Dumnezeu!
Dacă spui căci e așa,
De ce ai credința ca lumea.

De ce credința ta e pătată,
Și cu semne nu e încununată,
De ce spui căci ai credința sfinților mereu,
Dar tu trăiești ca lumea din jurul tău.

O astfel de credință nu te va ajuta,
Când vine marea răpire atuncea!
Doar cine are o credință adevărată,
Va merge sus acasă.

Tu cum stai cu credința prietenul meu,
Ai credința venită de la Dumnezeu?
Poate spune inima ta,
Căci ai credința sfinților acuma?

Dacă nu ai acea credință în dreptul tău,
Tu nu o să vezi cerul lui Dumnezeu!
Tu nu poți de aicia pleca,
Cu credința ce o ai acuma.

Uită-te în viața ta,
Și spune-ți ce credință ai acuma,
Care este credința din inima ta,
Dă-ți răspuns acuma.

Dacă simți căci nu ai credința adevărată,
Schimbă repede a ta viață!
Părăsește credința ce Babilonul ți-a dat,
Și vino la izvorul care este curat.

Părăsește credința falsă din dreptul tău
Dacă nu ai credința dată de Dumnezeu,
Prinde credința sfinților care s-a dat,
Ca să poți fi și tu salvat.

Amin