1. Blândețea e virtutea mai rară pe pământ,
ne-o cere ca poruncă al omeniei gând.
2. Cu smerenia blândețea este sora cea mai bună,
omenia ni le cere pe-amândouă împreună.
3. Omul blând e-un suflet liber care-a biruit deplin
și trufia și minciuna rămânând mereu senin,
cel ce-a biruit acestea este liniștit oricând,
nu-i nimic să mai frământe duhul unui suflet blând.
4. Blândețea este semnul unei vieți adânci,
cum este temelia unei înalte stânci.
5. Blândețea nu se naște în firea noastră rea
ci numa-n firea nouă ajungem noi la ea,
această fire nouă o au numai acei
ce-au rupt-o cu păcatul și l-au zdrobit din ei.
6. Blândețea este floarea vieții noastre noi,
smerenia e rodul adus de ea apoi.
7. Când blândețea se adaugă celorlalte dragi virtuți,
ea ne face să cunoaștem oamenii cei mai plăcuți,
nu-i mai mare bucurie decât a-ntâlni oricând
pe un semen care are chipul și cuvîntul blând.
8 - Și blândețea se învață ca și tot ce e frumos
numai de la-nvățătorul cel mai bun și mai milos.
9. Blândețea-i școala cea mai naltă,
- dar prea puțini învățăcei
doresc să vină să învețe și să rămână-n umbra ei,
dar cei care-au venit odată
și n-au plecat din ea grăbiți,
blândețea i-a făcut eroii cei mai tăcuți și străluciți.
10. Blândețea înmulțește adesea îndrăzneții
dar astea pân-la urmă sunt umbrele vieții.
11. Și blândețea e la unii o virtute prefăcută,
știe bine-nșelătorul că blândețea e plăcută,
și-o arată-atâta vreme până-apucă ce pândește,
după-aceea își arată patima ce-l stăpânește.
12. În blândețe omul vrednic fața dulce și-o arată,
însă numai la-ncercare vezi pe cea adevărată.
13. În blândețe-i totdeauna adevăr și umilință
și o simte-ntotdeauna omul sincer în credință,
căci și gândul și cuvântul negreșit te-ncredințează
unde trebuie s-ai pace,
și-unde trebuie s-ai pază.
14. Teme-te și de blândețea ce vezi că se prea reține,
să te-aștepți să izbucnească dacă un prilej îi vine.
15. Blândețea crește numai pe munții mântuirii
și pomul ei rodește smochinele iubirii,
- copilul meu cel dulce trudește și le-adună
căci ele-s mierea vieții
- și mana cea mai bună.