Invidia-njosește
Tot ce vine-n calea sa:
Ca-nainte comunismul,
Și ideile și omul.
Care s-a atins de ea
Doar necazuri va avea.

Gelozia și cu ura
Merg prin lume împreună.
Ele sunt surori, sunt oarbe,
Îi trec pe mulți prin probe,
Au de mamă pe minciună
Și bunica lor nebună.

Dragul meu, în viață, ura
Te desparte de-orice bine.
Ea-ți răpește-ncet cununa
Și-ai să pleci întotdeauna
Când vezi celălalt că vine,
Că pacea ta-i toată-n ruine.

Te cobori întotdeauna
Când vezi că celălalt suie.
Pot să fie-atunci de toate,
Dar bucurie nu se poate,
Că pace și odihnă nu e,
Ești stingher pe cărăruie.

Ura și cu împăcarea
Sunt cei doi dușmani haini
Ce-ți pierd dragostea și mila
Când te robesc cu de-a sila.
Îți fac sufletul ruini
Și-ai să plângi între străini.

Dac-ai luptat în viață,
Ca să te ridici prin ură,
Doar o clipă-i ridicarea,
Însă veșnică-i căderea.
Dar când iubești cu căldură,
Dumnezeu de tine se-ndură.

Dac-ai căzut iubindu-i
Pe alții, -ți spune Cartea,
O clipă este moartea,
Dar pururi e dreptatea,
Și veșnică-nvierea.
Dumnezeu e mângâierea!
Amin.
(Luni, 1 februarie 2021)