1. Frica nu-i nenorocire, - dar de-atâtea ori și azi
duce la nenorocire pe fricoși, - și la necaz,
orice suflet ce se lasă înfricat, e-atât de slab
că-l doboară chiar și-o umbră
și-i învins cel mai degrab.
2. Frica orișicât de mică este-un mare inamic,
cei fricoși văd numai tigri
chiar și unde nu-i nimic.
3. Pentru cei fricoși o tufă pare totdeauna lup,
până nici nu văd dușmanul ei la fugă o și rup,
vai de cel care pornește la război cu un fricos,
el mereu de fugă-i gata,
fie-n sus ori fie-n jos.
4. Frica este-n noi, când este,
ori nu este nicăieri,
omul nefricos învinge orice lupte și dureri.
5. Ai curaj, primește lupta ce nu poți s-o ocolești,
deseori acesta este un mijloc să izbutești
și s-ajungi acolo unde,
- fără-o luptă grea, nicicând
n-ai fi-ajuns oricâtă vreme ar mai trece așteptând.
6. Taina de-a învinge frica stă-n curajul de-a privi
orișice vrăjmaș în față
- fără gândul de-a fugi.
7. Îndrăznește, nu te teme, nu fugi de cei vrăjmași,
nu-i nimic să te învingă, numai dacă tu te lași,
dacă nu te lași și stărui, chiar căzut,
iar te ridici,
chiar vrăjmașii cei mai mândri nu-s cât crezi,
- ci mult mai mici.
8. Deseori căderea este un mijloc de-a te nălța,
de aceea nu te teme, ai curaj și vei vedea.
9. Ai curajul de-a învinge orișicând ajungi la greu,
nu te teme, n-avea frică, ai credință-n Dumnezeu.
Niciodată nu rămîne doborât un credincios
care luptă și îndură cu privirea curajos.
10. Dacă cel slab îndrăznește și s-arată curajos
atunci capătă putere și cel tare, dar fricos.
11. Îndrăzneala e prea rară,
frica-i prea adeseori,
chiar și la acei ce-n totul spun că sunt încrezători,
căci păcatul ce dă frica stăpânește prea în mulți
de aceea prea rar crede, ceea ce prea des asculți.
12. Ori fricosul caută frica ori îl caută ea pe el
două rele când se-adună amândouă sunt la fel.
13. De nenorocirea fricii numai luptele te scapă,
cum nu se învață-înotul decât când ajungi la apă,
cum nu se învață postul decât când ajungi la foame,
- doar primejdia ajunge pânza fricii s-o destrame.
14. Frica nu e niciodată nici în voie, nici în stare
o primejdie s-o vadă cât de mică-i sau de mare,
de aceea când îți spune un fricos de orice vede
până nu privești tu însuți, nu te duce și nu crede.
15. Crești curajul orișiunde,
frica smulge-o unde-o vezi,
că s-arată ori s-ascunde,
cu fricosul să nu șezi.
Cu cel curajos, și marea, cât de mare-ar fi, s-o treci,
dar cu cel fricos și-n șanțul cel mai mititel te-neci.