1. Omenia-i datoria de-a fi om - a orișicui,
orișiunde i-ar fi țara
și-orișicare-i limba lui,
culți nu pot fi toți pe lume,
nici bogați
și nici vestiți,
însă toți au datoria de-a fi oameni și cinstiți.

2. Omenia este darul de la naștere-n oricare,
numai unii îl cultivă,
alții-l pierd în nepăsare.

3. Toți părinții-nțelepciunii au fost oameni de-omenie,
n-a fost unul să nu-i pese de această datorie,
cine-i om se ostenește să tot suie-această scară,
cine nu, acela cade către animal și fiară.

4. Numa-n Adevăr, se-nvață cel mai bine omenia,
numai El te-ndeamnă-a-i face
semenului bucurie.

5. Omenia către semeni se arată prin căldură,
prin iubire și prin milă,
nu prin vorbele din gură.
Ea nu are numai lacrimi și cuvânt de mângâiere,
ci și pâine și cămașă - unde-i foame și durere.

6. Omenia niciodată nicăieri nu se-nvechește,
orișiunde, la oricine și oricând ea trebuiește.

7. Și făptura cea mai crudă este uneori mișcată
când în loc de nepăsare, omenie i s-arată.
De aceea te învață să-ți arați spre orișicare
omenia-ndatorată chiar și-atunci când el n-o are.

8. Fii un om de omenie totdeauna și oriunde,
că nu peste multă vreme, tot așa ți se răspunde.

9. Mare lucru-i omenia la oricine se arată,
însă ea nu locuiește numa-n inima curată,
când n-ai inima curată nu ești om de omenie
căci blândețea și căldura pot sta numa-n curăție.

10. Omenia e virtutea la om cea mai necesară,
dar de ce acuma oare ea-i din ce în ce mai rară?

11. Omenia e legată și de simț și de gândire,
este-n ea înțelepciune și la fel e și iubire,
căci fără de-nțelepciune ea alunecă-n prostie,
iar fără iubire-i gheață, nu mai este omenie.

12. Nu învață omenia omul cel fără de minte,
a fi om de omenie
trebuie-a fi drept nainte.

13. În zadar vrei să faci oameni vrednici fără omenie.
A fi om de omenie este-un lucru cât o mie,
el se face nu de-afară spre-năuntru, ci napoi
dinăuntru spre-nafară,
doar așa faci oameni noi.

14. Până omului nu-i este inima adânc schimbată,
poți să-i zici și zeu și înger
el tot omul vechi s-arată.

15. Numai când Lumina-i schimbă inima, atunci devine
din om vechi făptură nouă,
din om rău un om de bine,
numai Cartea ne învață taina inimii schimbate,
doar ea face din om fiară
și din dușman face frate.