DOVADA-NFIERII
-sonet-

Dovada iertării o simt pe obraz
Când raza nădejdii mă mângăie blând
Să aflu putere prin lume umblând,
Ca dorul să-şi crească arìpi din necaz.

Dovada puterii o simt în talaz
Când crucea mă ţine pe valuri, săltând
Cu rana iubirii iertată, iertând,
În urmă să aflu al păcii extaz.

Dovada iubirii o simt pe grumaz
Când gata de jertfă mă simt palpitând
Iar fiul se-ntoarce acasă plângând.

În urma răbdării mă simt mai viteaz
Şi pacea eternă îmi toarnă în gând
Dovada-nfierii cu nimb de topaz.