Psalmul 126

Când Domnul înapoi aduse iară
Pe prinșii de război, eu îi priveam
Cum în Sion se întorceau în țară
Era de necrezut. . parcă visam

Atunci ne era plină gura noastră
De strigătele mari de bucurie
Țintite spre a Cerului fereastră. .
Și limba de cântări de veselie

Atunci a început, ca valu-n spume
Să ducă vestea martori oculari
Chiar printre neamuri. . căci cu ei, în lume
Făcuse Domnul nostru lucruri mari

Da, Domnul a făcut întotdeauna
Mari lucruri pentru noi. . oricine știe
De-aceea nu ne clatină furtuna
Și-ntruna suntem plini de bucurie

Adu-ne Doamne-acasă prizonierii
Adu-i pe toți ‘napoi de unde-or fi
Precum vin râurile primăverii
Ce curg din partea cea de miazăzi

Acei ce-s pe ogor de dimineață
Cu lacrimi semănând sămânța-n glie
Vor secera în ziua cea măreață
Cântând cu drag cântări de veselie

Acel ce-ntruna pumnul și-l desface
Și seamănă la rând. . în timp ce plânge
Cu veselie-atunci se va întoarce
În ziua când toți snopii își va strânge

12/29/2024 Daniel Hozan
Phoenix, Arizona