1. O, ce mare e speranța și ce sfântă este ea,
pân-o ai, răzbești prin toate, - fie viața cât de grea,
când o pierzi, cât de ușoare încercări să întâlnești,
- de-ai fi și-un stejar puternic -
pe-un vânt slab te prăbușești.
2. Cât de scurtă e viața - o nădejde ți-o lungește,
cât de grea să fie lupta, - nu ceda, nădăjduiește.
3. Până n-ai pierdut speranța, ai de ce să mai trăiești,
ai cum să mai faci un bine,
ai pe cine să iubești,
ai cui să mai dai un sprijin,
ai spre cine să mai vii,
- ale Dragostei cuvinte fă-ți speranței temelii.
4. Prin nădejde și credință,
mergi pe urma celor sfinți
și ești o verigă tare între fii și-ntre părinți.
5. Prin speranță-nvinge David, Goliatul uriaș,
și prin ea Samson învinge un popor întreg vrăjmaș,
prin ea Simeon ajunge să cunoască ce-i frumos
- ai speranță și-o s-ajungem țelul nostru ne-ndoios.
6. Nu te îngrozi de valuri, oricât sunt de-nfuriate
ține-ți la Hristos privirea, El le liniștește toate.
7. Totul trece și se schimbă, nu-i nimic pe veșnicie,
numai sfânta ta speranță pururi neclintită fie,
pe-Adevăr ca și pe-o stâncă poți zidi orice-așteptare,
nu-i nimic să nu câștige o nădejde-ncrezătoare.
8. Ai nădejde totdeauna,
orice timp, cândva, sosește
și-orice adevăr învinge,
ai nădejde, ai nădejde.
9. Cine nu nădăjduiește dovedește că nu crede,
iar la cel fără credință lupul morții se repede,
și când vine lupul morții peste omul deznădejdii
nu mai e nici o scăpare din necaz și din primejdii.
10 Cine nu nădăjduiește - nu ajunge nicăieri
chiar cînd nu-ntîlnește-n cale nici primejdii, nici dureri.
11. Într-o inimă umplută cu-ntristări și deznădejde,
nici o rază nu pătrunde, nici un dor nu locuiește,
numai vântul și pustiul urlă-a moarte și-a pierzare,
- niciodată nu sta astfel, caută-a Dragostei scăpare.
12. Nu e răul niciodată chiar așa grozav cât pare,
ai nădejde și te roagă, - astea îți vor da scăpare.
13. Cel mai mare rău ce poate un om altuia să-l facă
este-a-i nimici speranța că necazul n-o să-i treacă,
este-a-l face-a nu mai crede și nădăjdui-n izbândă
- pentru-acel ce face astfel este cea mai grea osândă.
14. Omul până are-n suflet o speranță-nvinge toate,
dacă și-a pierdut speranța,
chiar și-o clipă, - nu mai poate.
15. Fiul meu, nădăjduiește și te luptă pentru bine,
oricât s-ar părea că munții se vor prăbuși pe tine,
dacă ești cu adevărul
și-are cauza ta dreptate,
nu te teme, ai nădejde, vei învinge, nu se poate!