Când vrei s-aduci o jertfă-a mulțumirii,
Te-oprește un moment chiar la răscruce
Și fă-ți o analiză a gândirii:
Va fi de bun miros ce vei aduce?

A fost o lege dată în Israel
Ce-n Cartea Leviticului e scrisă,
Căci Domnul porunci lui Moise astfel:
O jertfă cu defect, e interzisă!

Să duci ce ai mai bun, mai fără pată,
Așa încât să poată fi primită;
Să dai lui Dumnezeu întâia dată
Grăsimea, care-n foc e mistuită,

Iar sângele, pe-altar să se stropească –
Acolo este viața jertfei tale –
Așa să faci, ca Domnul să primească
Ce tu aduci în fața slavei Sale.

Din floare de făină să faci turte
Pe cari să le frămânți cu untdelemnul,
Și fără drojdie să faci plăcinte
Stropindu-le din nou cu untdelemnul.

Să dai la preoți ce li se cuvine:
Și pieptul, spata dreaptă, după lege!
Așa rostesc preceptele divine,
Iar restul, poți mânca - se înțelege.

Când urci spre Domnul jertfa mulțumirii
În mod curat și fără de cârtire,
Ai parte de ospețele iubirii,
Din suflet va fugi orice mâhnire.

Căci mulțumirea e o jertfă-n sine
Prin care-L proslăvești pe Domnu-n toate
Și uneori te costă, știi tu bine,
Dar când te lupți și vrei, atunci se poate.

Din Biblie aflăm că se deprinde
A mulțumirii artă – Pavel spune –
Și azi, și mâine... chiar te va surprinde,
Va reuși acel ce își propune.

Atâta pace vei primi în suflet
De-ai mulțumi lui Dumnezeu Preanaltul,
De n-ai da voie la nivel de cuget
Nemulțumirilor să dea asaltul.

Aceasta e credința exprimată
Nu doar în vorbe, în cântări, în versuri,
Ci într-un m od de viață minunată
În care tu găsi-vei sfinte sensuri.

În Psalmi se scrie: Adu mulțumire
Ca jertfă, proslăvind pe Creatorul!
Acesta-ți va aduce mântuire
Prin Însuși Unsul, ce e Salvatorul.

Și-n Noul Testament se poruncește
Să mulțumim de bune, rele, toate...
E voia Domnului ce fericește,
Cu binecuvântări spre noi străbate.

Deci, vrei să ai o viață fericită?
Te-oprește un moment chiar lângă cruce
Să-I mulțumești cu voce liniștită
Acelui ce în slavă te va duce!