Cu recunoștință vin la Tine,
Tu, Domn al păcii și-Mpărat,
Căci în anul ce se-ncheie,
Mult m-ai binecuvântat!

N-a lipsit pâinea de pe masă,
Nici apa rece din ulcior,
Iar prezența-Ți minunată,
M-a umplut de sfânt fior!

Mi-ai dat dragoste și pace,
Putere pe al vieții drum,
Și în clipe-ntunecate,
Mi-ai fost ghidul sfânt și bun!

Mi-ai fost singura nădejde,
Mi-ai fost sprijin, mi-ai fost scut,
Prezența, care nu se vede,
Dar mută văi și mută munți!

Cu tine pe a mea cărare,
Cu îndrăzneală am pășit,
Căci bunătatea Ta cea mare,
M-a însoțit, m-a ocrotit!

Tu ești Dumnezeul mare,
Și de mine te-ngrijești,
Tu ești Dumnezeul tare,
Nicicând nu mă părăsești!

Am trecut prin văi, prăpăstii,
Dar brațul Tău m-a sprijinit,
Și când am fost sus pe munte,
Tot la Tine am privit! ...

Tu ești Soarele meu dulce,
Ce luminează viața mea,
Tu ești dragul meu Părinte,
Adăpost în vreme grea!

Doamne, dacă-aceste versuri,
Nicicând nu s-ar mai sfârși,
Nici atunci nu aș putea,
Îndeajuns a-Ți mulțumi!

Privesc ‘napoi... și înainte:
Ce va fi, nu pot vedea! ...
Dar Tu ești dragul meu Părinte,
Mă-ncredințez în Mâna Ta!

Primește-această rugăciune,
Și mulțumirea-mi sinceră,
Și în anul care vine,
Să-mi fii scut și ancoră!

Fără Tine nu aș putea,
Nici măcar a respira...
Tu ești Mâna ce mă ține,
Doamne, Tu ești viața mea!

Îți mulțumesc, drag Părinte,
Că până-aici m-ai ajutat,
Fie Numele Tău mare,
Slăvit și binecuvântat!