Ca adierea unui vânt
Și ca un fulg de nea ce trece
Așa trec anii pe pământ
Din prima zi pân la mormânt
Si toți sfârșim în groapa rece

Parcă mai ieri eram copii
Plini de viață și putere
Și nu credeam că într-o zi
Batrâni și noi cu toți vom fi
Căci toate au o încheiere

Ne-am făcut mii și mii de vise
Am adunat bani și avere
Aveam mereu planuri precise
Călcam hotare interzise
Si-n orice rău găseam plăcere

An după an era o goană
După câștig și adunat
Rapid priveam spre o icoana
Dadeam de formă de pomană
Si totul părea minunat

Dar anii trec pe nesimțite
Și ne trezim parcă din somn
Sleiți cu fețele zbârcite
Cu-ncheieturile slăbite
Atât țăran mic, cât și domn

Așa trec anii vieții noastre
Ca norii veșnic călători
Plutind spre zările albastre
Printre sclipirile de astre
Suntem cu toții muritori

Prietene ce esti în viață
Și azi pășești în noul an
Mâine-i o nouă dimineață
Și viața-i ca un fir de ață
Ce vrei să fi. . ? . om, sau tiran

Curând vom da toți socoteală
De anii care i-am pierdut
De orice faptă sau greșeală
De traiu-n neorânduială
De relele ce le-am făcut

Acum e timpul de trezire
E-un har că ai ajuns aici
Hristos în marea Lui iubire
Îți poate da-n dar mântuire
Încearca deci... să te ridici