Dumnezeule-al Iubirii
ce iubire mi-ai dat mie
mai frumoasă ca o sută
și mai dulce ca o mie
și cum trebuia, ca ochii
și mai scumpă să-mi rămână
- și-a ajuns să mi-o zdrobească
patima-ntr-o săptămână...

Ce-adevăr, cum n-a fost altul
mai înalt și mai fierbinte
mi-ai dat mie-n stări și-n lacrimi
cum nici n-au mai fost de sfinte
și cum trebuia să sufăr
pentru el orice durere
- și-a ajuns să mi-l zdrobească
o clipită de cădere!

În ce stări, ce legăminte
între îngeri și-ntre stele
cum nici soarele, nici luna
n-au văzut, - erau a-mele,
și cum trebuia să-mi ardă
inimii în veci curate
- și mi le-am călcat, și Martor
Doamne, Tu-mi erai la toate! ...