¹² Căci iată, eu, Eclesiastul am fost vestitul împărat
peste Israel, în frumosul Ierusalimului palat.

¹³ Eu inima mi-am pus-o toată să cercetez și s-adâncesc,
cu-nțelepciune, toate-toate ce se întâmplă și ivesc,
- aceasta-i o-ndeletnicire de trudă plină - și de greu
la care îi supune-n viață pe fiii lumii, Dumnezeu...

¹⁴ Eu am văzut tot ce se face sub cer, de jos și până sus,
și zic: Deșertăciune-s toate... și goană după vântul dus...

¹⁵ Ce este strâmb nu se mai poate adesea îndrepta nicicând
iar ce lipsește nu mai poate să fie numărat la rând.

¹⁶ Am zis în mine însumi: Iată că am sporit de-am întrecut
pe toți cei mari de mai 'nainte...
Și multă carte-am cunoscut.

¹⁷ Am vrut să știu înțelepciunea cum și prostia, unde sunt
- dar am aflat că și aceasta e numai goană după vânt.

¹⁸ Căci unde-i multă-nțelepciune e și necaz atât de-ades,
și cine-a vrut să știe multe... cu multe chinuri s-a ales.