Ce singur sunt, ce singur
Isuse, fără Tine
mi se topește-n lacrimi
tot sufletul din mine
și ca-ntr-o mare moartă
mă tot scufund întruna
simțind că-s dat la moarte
aici, pe totdeauna...

O Domnul meu, o Domnul meu
ce mai pot face eu - decât să strig mereu
o Doamne dac-ai vrea - s-auzi durerea mea
mai iartă-mi vina grea...

Ce singur sunt Isuse
ce-nchisă-i orice zare
privesc și-n nici o parte
nu văd nici o scăpare
și strig - și de niciunde
nici un răspuns nu-mi vine
- Isus, și arde-n flăcări
tot sufletul din mine...

Ce singur sunt... ai milă
de viața mea zdrobită
de-a mea singurătate
de vina-mi neplătită...
- știu că mi-adânc păcatul
mai greu ca fundul mării
dar știu că și mai mare
Ți-e dragostea iertării!