Adevărul e trimisul
Raiului pe-acest pământ.
Sufletul ce nu dă dosul
Atuncea când vine plânsul
Este-un colț din raiul sfânt
Printre oameni pe pământ.

Decât una e mai bine
Două binecuvântări să fie.
Adevăr, iubire ne-ndoios
Pentr-un suflet credincios
Sunt suprema bucurie
Și aici și-n veșnicie.

Adevărurile cele mari
Ce greu sunt înțelese!
Zeci de ani la cei mai tari
Ca s-ajungă-n suflet mari,
Și mai mult să fie-alese,
Iar în ploi târzii culese.

Pentru că-s prea rare
Suflete de om sfințite
Și păcate prea amare
Printre oameni au cărare,
Rar sunt din cele smerite
Biruitoare prin ispite.

Adevărul izvorăște
Din trăire, nu din gură.
Chiar de soba strălucește
La nimic nu folosește.
Poate-avea orice măsură
Când nu-i jar, nu e căldură.

Focul Duhului cel Sfânt
Încălzește toți tăciunii.
Când coboară pe pământ
Celor slabi le dă avânt.
Îndrăzneală dă la unii
Să lupte-n ciuda furtunii.
Amin.
( Marți, 7 aprilie 2020)