Ieremia 39:1-10

Autor: Traian Dorz | Album: Biblia versificată | Tematica: Copii
Resursa adaugata de Alexandra1989 in 11/01/2025

Referințe

Ieremia 39:1-10

Luarea Ierusalimului
Ieremia 39:1 Ierusalimul a fost luat. În al nouălea an al lui Zedechia, împăratul lui Iuda, în luna a zecea, a venit Nebucadneţar, împăratul Babilonului, cu toată oştirea lui înaintea Ierusalimului şi l-a împresurat,
Ieremia 39:2 iar în anul al unsprezecelea al lui Zedechia, în ziua a noua a lunii a patra, au pătruns în cetate.
Ieremia 39:3 Atunci au înaintat toate căpeteniile împăratului Babilonului şi au cuprins poarta de la mijloc. Erau: Nergal-Şareţer, Samgar-Nebu, Sarsechim, căpetenia famenilor dregători, Nergal-Şareţer, căpetenia magilor, şi toate celelalte căpetenii ale împăratului Babilonului.
Ieremia 39:4 Zedechia, împăratul lui Iuda, şi toţi oamenii de război, cum i-au văzut, au fugit şi au ieşit noaptea din cetate, pe drumul grădinii împăratului, pe poarta dintre cele două ziduri, şi au apucat pe drumul câmpiei.
Ieremia 39:5 Dar oastea haldeenilor i-a urmărit şi a ajuns pe Zedechia în câmpiile Ierihonului. L-au luat şi l-au dus la Nebucadneţar, împăratul Babilonului, la Ribla, în ţara Hamatului; el a dat o hotărâre împotriva lui.
Ieremia 39:6 Împăratul Babilonului a pus să înjunghie la Ribla pe fiii lui Zedechia înaintea lui, împreună cu toţi mai-marii lui Iuda.
Ieremia 39:7 Apoi a pus să scoată ochii lui Zedechia şi a pus să-l lege cu lanţuri de aramă, ca să-l ducă la Babilon.
Ieremia 39:8 Caldeenii au ars cu foc casa împăratului şi casele poporului şi au dărâmat zidurile Ierusalimului.
Ieremia 39:9 Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat robi la Babilon pe aceia din popor care rămăseseră în cetate, pe cei ce se supuseseră lui şi pe rămăşiţa poporului.
Ieremia 39:10 Dar Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a lăsat în ţara lui Iuda pe unii din cei mai săraci din popor, pe cei ce n-aveau nimic, şi le-a dat atunci vii şi ogoare.

Iată pe poporul care
se împotrivea mereu,
să nu vrea și să n-asculte
legile lui Dumnezeu.
- Cum îl duce-n grea robie
un neam rău și-asupritor,
acolo să-și ispășească
greu și lung păcatul lor.

Omul Domnului se roagă
cu cătușele la mâini,
dar nici milă, nici cruțare
nu mai este la păgâni...
Ei lovesc și-mping bătrânii
și femei și copilași,
vai de orișicine-ajunge
prins și dus la cei vrăjmași.

Teme-de de Domnul, nu păcătui,
vine grabnic ziua când vei ispăși...
Și-apoi poți tot plânge cât de dureros
pân-la ispășire, tace și Hristos.