Mă țin de Tine, Doamne,
În încercarea grea,
Căci singur sunt pe lume,
Nu am pe nimenea!

Te-ndură azi de mine,
De toți cei dragi din casă! . .
Ridică-ne din groapă,
Arată-ne că-Ți pasă! . .

Spre cine să mai strig eu
Când sufăr și când gem
Trecând prin strâmtorare? . .
Pe Tine doar Te chem!

Mulți oameni au în lume
Statui drept dumnezei:
Din lemn, din fier, din piatră
Dar Tu nu ești ca ei. .

Tu ești izvorul vieții,
Tu ești a mea iubire,
Ești Creator a toate
Și a mea izbăvire!

Este fără de margini
Puterea Ta cea mare!
Tu ești balsam pe rană
Ce-aduce vindecare!

Arată-mi bunătate,
Arată-mi îndurare
Intrând în odăiță
Ca razele de soare!

Căci Tu de Tine umpli
Acel așezământ
În care, în mod tainic
Tu vii, prin Duhul Sfânt!

Mă țin de Tine, Doamne,
Mântuitorul meu. .
Rămâi de azi 'nainte
În casa mea, mereu!