Eu binecuvânt Durerea, căci în sfântul ei cuptor
mi-am primit trimes din ceruri cântecul nemuritor,
și numai arzând acolo mi-am împreunat divin
inspirația cu harul, prin furtuni către senin.

Eu îi mulțumesc Durerii că m-a învățat s-aștept
vremea care-aduce-odată răsplătirea celui drept,
ca și vremea ce-l zdrobește pe-ngâmfat și mincinos
și să știu că vremea asta n-o prea-ntârzie Hristos.

Eu voi mulțumi de-a pururi Dumnezeului Slăvit
că în felul cel mai crâncen mi-a fost dat tot ce-am primit,
că-n văpaia cea mai albă mi-a-mbrăcat al Slavei in
căci doar ce-am creat acolo poartă-n el ceva divin...

Dumnezeule-al Durerii, - știu că pentru orice har
trebuie un preț de jertfă cât mai 'nalt și mai amar...
Cere-mi-l și dă-mi puterea să-l pot da cât mai frumos,
ca tot ce-Ți dau și eu Ție, să-Ți dau vrednic de Hristos!