MARESTE-MI DOAMNE CREDINTA


Măreşte Doamne... a mea credinţă!
Când valurile... vin toate grămadă,
Ai milă, Doamne, de a mea fiinţă!
Iubirea... inima mea... bine s-o vadă.

Potoleşte... Doamne... talazul...
Luptă Tu... Doamne... în locul meu.
Mângâie-mi... Doamne... obrazul,
Șterge-mi lacrimile... mereu.

Nu mă lăsa... Doamne... de ruşine.
Ajută-mă! ... Legea Ta să-nţeleg...
Să fac tot ce vrei... Tu... de la mine...
De o trăire sfântă... viaţa să-mi leg.

Măreşte... Doamne... a mea credinţă,
Când... peste mine... bucurii multe vin,
Îngrijeşte-Te... de a mea fiinţă...
Să nu mă depărtez... de al Tău sprijin.

În ziua... cercetării mele... Doamne!
Fă-mă să-nţeleg... tot ce am de făcut.
Înţelepţeşte-mă... în a vieţii toamne...
Cuvântul Tău... vieţii... să-mi fie scut.

Şi-n răsăritul veşnic... al eternităţii,
Unde moartea... nu poate sta nici o clipă,
În eternul Canaan... al mântuirii,
Mă poartă... pe-al neprihănirii aripă.

În noul Ierusalim... al gloriei albastre...
Veşnica Cetate... al Canaanului ceresc,
În fortăreaţa... zidită... unică-între astre,
O veşnicie... cu Tine... vreau să locuiesc.

Pe străzi... de aur... de nestemate...
Împreună... să mă plimb cu Tine... Isus.
În bucuria pusă... pentru mine deoparte
Și-n splendorile minunate... de Sus.

Amin!