Vorbește-ncet Cuvântul când duhu-i obosit
de-ajunge să-l urască, pe veci l-ai prăbușit.

Ai pași ușori în casa durerii când te-apleci
de-i prăbușești pereții, adesea-s pentru veci.

Ieși liniștit de unde nu mai revii nicicând
ușor stârnești furtuna, dar greu o-mpaci urând.

Iubește mult și iartă pe cel apropiat
ca-n liniște să-ți poată sta duhu-ngenuncheat.

Așteaptă-i cu răbdare pe cei ce merg prea greu
ca s-aibă și spre tine răbdare Dumnezeu.

Sunt grele-acestea-n viață, dar ascultarea lor
îți fac senină moartea și pragul ei ușor.