Când ne-ai lăsat porunca milei
pentru de-aproapele sărman
noi am simțit Isus că Tu ești
Acel duios Samaritean.

Căci vai, și noi eram odată
căzuți tâlharilor cumpliți
strigând zadarnic după milă
zăceam uitați și părăsiți.

Și n-a fost nimeni să ne-ajute
căci cine oare-ar fi putut
când sufletul zăcea-n pierzare
atât de-adânc și greu căzut?

De n-ar fi fost a Ta iubire,
Preamilostiv Samaritean,
noi n-am fi-aflat nicicând odihna
din sfântul mântuirii han.

O, dă-ne dragostea de semeni
cu-a Ta blândețe să-i iubim
spre mântuirea tuturora
porunca milei s-o trăim.