Viață fără Dumnezeu, este fără împlinire,
Este ca o noapte lungă, este goală de iubire.

Este ca un clopot care-i, fără sunet... este mut,
Ca un om fără suflare, ca un timp ce e trecut.

Viață fără har sub soare, e ca pomul fără rod,
Ca pustiul fără apă, e ca duhul lui Irod.

Gol de viață, de iubire, gol de bine plin de rău,
Tot așa este și viața, care-i fără Dumnezeu.

Viața fără cercetare, seacă este... este grea,
Ea nu are vre-o valoare, nici sfârșit nu va avea,
Unde soarele nu-apune, unde sunt doar bucurii,
Viața fără El nu-și are, drumul către veșnicii.

Viața fără de cântare, ce aduce doar alin,
Este viața ce prin vale, glasul ei e un suspin.

Fără de slujirea sfântă, este ca o frunză-n vânt,
Este o deșertăciune, viața pe acest pământ.

Viața fără strălucirea, Dumnezeu ce-o poate da,
Este ca o noapte lungă, răsărit nu poate-avea.

Este ca o lumânare, ce se stinge-n timpul greu,
Viața care nu se stinge, este cea cu Dumnezeu.

Să ne cercetăm trăirea, pentru cine este ea? ,
Cum ne este astăzi viața, ne-nsoțeste slava Sa?

Cui ea este dăruită, pentru cine o trăim? ,
Pentru Dumnezeu? , sau poate, după ea... o să murim.
Amin