Doamne, ce frumos era
când pe-ntinsa Ta Lucrare
pe cât țara cuprindea
tot poporul Tău avea
o iubire și-o cântare!

Doamne, ce frumoși pot fi
și acum și-ntotdeauna
cei ce pot mereu iubi
și se pot mereu smeri
și pot fi în toate una.

Doamne, ce frumos e-atunci
când avem o-nvățătură
și-n unirea sfintei munci
ținem sfintele porunci
c-o iubire și-o căldură.

Doamne, ce frumos ar fi
dac-am fi ca înainte
dacă gândul s-ar sfinți
inimile s-ar smeri
și-ar fi-o dragoste fierbinte.

... Doamne, fă-ne iar să fim
cum ne-au fost părinții, - una
cu-o credință să vestim
cu-o nădejde să muncim
și-o iubire-ntotdeauna!