Eu tot Te voi lăuda!

Cât de minunat ești Doamne
Când mă uit în jurul meu
Și văd cum natura toată
Laudă Numele Tău

Cum se îmbracă cu verdeață
Schimbând haină după haină
Cine le va da poruncă
Știm cu toți, că nu-i o taină

Tu le poruncești să schimbe
Patru haine rând pe rând
Îmbrăcând pământ și ramuri
Fața întregului pământ

Cât de mare bunătate
Veac de veac ai revărsat
Ploi și soare-n a lor vreme
Pământul ai saturat

Pașii Tăi varsă belșug
Și pământul tot rodește
Și când palmele îți deschzi
Toată lumea se hrănește

Doamne! te vom lăuda
Câte zile vom mai fi
Primește lauda și slava
De la dragii Tăi copii

Ești măreț și minunat
Veșnicul nostru Împărat
Niciodată masa noastră
Fără pâine n-ai lăsat

Fiindcă grâul cel bogat
Câmpiile a umplut
Și din boaba aurie
Pâine scumpă ne-ai făcut

Iar acum de n-ar mai fi
Verde-n câmpul nesfârșit
Și nici grânele de aur
În grânarul căptușit

Oi și boi din n-ar mai fi
Doamne, de le vei lua
De n-ar mai fi zi și noapte
Eu tot Te voi lăuda.

Și chiar dacă într-o zi
Toate, toate vor pleca
În Mântuitorul meu
Si-atunci mă voi bucura. Amin!

Habacuc3
17Căci, chiar dacă smochinul nu va înflori, viţa nu va da niciun rod, rodul măslinului va lipsi şi câmpiile nu vor da hrană, oile vor pieri din staule şi nu vor mai fi boi în grajduri,
18eu tot mă voi bucura în Domnul, mă voi bucura în Dumnezeul mântuirii mele!