Fericită-i ziua-aceea
când cei surzi pot auzi,
graiul Cărții Tale Sfinte
și de el s-or veseli.
Fericită zi când ochii
orbilor sunt izbăviți,
de-ntuneric, și pe Tine,
Doamne, ei Te văd uimiți.

Ziua când nenorociții
pot să cânte bucurați,
când mereu mai mult, în Domnul,
simt că sunt înviorați.
Când săracii pot să cânte
inimi vesele având
și în Sfântul lui Israel
să se bucure cântând.

Ziua când asupritorul
nu mai este de temut
și cel rău primește plata
pentru răul ce-a făcut.
Când cei ce-au pârât pe alții
sunt ei înșiși judecați, -
nu rămân atunci de-ocară
cei ce-au fost nevinovați.

Doamne, când ei văd aceasta,
Sfântul Nume Ți-L slăvesc
și se tem de Dumnezeul
lui Israel și-I slujesc...
Toți cei rătăciți cu duhul
capătă lumină-atunci,
iar cei cârtitori învață
sfatul sfintelor porunci.