Ieremia plângerile 3. p, 1-a
Suferințe și mângâieri


Eu sub puterea DOMNULUI
Am văzut suferința sub nuiaua mâniei Lui
El m-a mânat în întuneric și nu în lumină
Numai împotriva mea își întinde-a Sa Toată ziua
Mi-a prăpădit carnea și pielea
Și oasele mi le-a zdrobit parcă cu piua
Împotriva mea zid a făcut
M-a-nconjurat cu otravă și durere
De la-nceput
Și m-a făcut să locuiesc în întuneric
Și cu morții cei morți de multă vreme
Cel Atotputernic
Pe mine ca pe-un nemernic
Cu zid ma-nconjurat ades
Ca să nu pot să ies
De parcă eram vâslaș la trireme
M-a pus în lanțuri grele
Să tot strig cerând ajutor prostește
Că El rugămintea mea n-o împlinește
Calea mi-a blocat cu pietre cioplite
Cărările cu pământ au alunecat și s-au scurs

Mă pândește-n ascuns ca un leu sau
un urs
Căile mele pe drumul abrupt
Bucăți le-a făcut și le-a rupt
Și m-a devastat
Arcului șiu săgeților sale țintă m-a postat. Săgețile Lui DUMNEZEU
Pătrund adânc înăuntrul meu
Am ajuns de râsul poporului
Care mă pune în cântece de batjocură
Cântece ce poporul îl încântă și-l bucură
M-a îmbătat cu pelin și m-a săturat de amărăciune
Sunt ca beat de vin și făcut de minune în lume! ! ...
Mi-a sfărâmat dinții cu pietriș
Cu cenușă m-a acoperit
Și ca pe-un nebun m-a împrejmuit
Pacea Tu mi-ai luat
Și nu mai văd deloc prosperitate
Mă râd toți cei din cetate.
Starea la care-am ajuns acum e
Ca o viață bolnavă
Și mi-am zis:
”S-a dus puterea mea și nădejdea mea în DOMNUL
Adu-ți aminte de pelinul înghițit și de otravă! ! ...
Sufletul meu și le amintește bine
Și în e mântuit, în fine! ... ”
-Iată ce gândesc în inima mea și sper
Bunătățile Domnului nu s-au sfârșit
Darurile Sale n-au ajuns la capăt
Harul Domnului, face putere să capăt...
DOMNUL este Stăpânul fidel
Care-ntărește sufletul meu
De-aceea îmi pun toată nădejdea în El
Unic DOMN și veșnic Dumnezeu! ! ...
E bun cu cine se-așteaptă de la El,
Cu sufletul care-l caută insistent
Bine este s-aștepți ajutorul acel
Pe care ți-l livrează atent.
E bine pentru om
Să poarte jugul în tinerețea lui
Și cu speranță s-aștepte binefacerile Domnului! ! ...
Jugul să-l poarte încât
Dumnezeu i l-a pregătit și așezat pe gât
Și omul să-și umple gura cu țărână
Dacă-n aceasta mai e vre-o speranță
Obrazul să-l dea să fie lovit fără vină
Și să se sature de de batjocură
Și de-a sa constanță în această viață! .
Căci Domnul nu se mânie pentru totdeauna
Și când mâhnește pe cineva
Îi arată apoi îndurare
Fiindcă se-ndură așa
Dup-a Lui bunătate și iertare...
Că El nu mâhnește de bunăvoie
Și nici nu necăjește cu plăcere
Pe fiii oamenilor
Când prizonierii unei țări se calcă
În picioare de-odat
Și când se încalcă dreptatea omenească
În fața celui Preaînalt
Și când un om oarecare este nedreptățit
În cauza lui
Nu se răscolește mâniaDOMNULUI? ? ...
Și chiar dacă cineva nu crede
Domnul toate le vede
Cine afirmă că un lucru s-a împlinit
Și se întâmplă fără ca Domnul să-l fi poruncit! ? ! ...
Nu iese din gura Celui Preaînalt răul și binele? ! ? ...

Blându Ioan
27.07. 2024.