Prin vremi ce trecem...

Prin vremi, când răul stă-n picioare
ear noi spre veșnicii călătorim,
În lupta plină de ardoare
cu Tine vrem, mereu să fim.

Rămâi cu noi și când credința se destramă
prin greu lumii de acum ce trece,
Să-naintăm fără -ndoială
și când furtuna este tot mai rece.

Cu Tine vrem din zorii zilei
s-aducem inima pe altar,
Smeriți cu mulțumire
și pentru jertfă și pentru har.

Prin vremi, când cel rău pândește
să sfarme tot ce-i Sfânt,
Credința fămi-o ancorată
mereu n-al Tău cuvânt.

Și fă-mi mai trainic legământul
să pot privi încrezător,
Să-mi fie nepătat veșmântul
așteptându-te mereu cu dor.