¹ Doamne, către Tine strig eu
Stânca mea cea tare,
auzi glasul meu, răspunde-mi,
dă-mi ajutorare,
să n-ajung ca cel ce-n groapă
gata-i să coboare.
² O, ascultă-mi când strig Doamne
multa-mi rugăciune,
când spre Tine mi se-nalță
mâinile, Preabune...
³ Nu mă pune-n rând cu cei răi,
Doamne, nu mă pune...
Nici cu câți vorbesc de pace,
dar au gând de fiare.
⁴ Doamne, celor răi plătește
după-a lor lucrare,
⁵ că nu vor să ia aminte
slava Ta cea mare.
Pentru veci de veșnicie
El o să-i zdrobească,
⁶ dar slăvit să fie Domnul,
c-o să mă păzească
și strigarea rugăciunii
mele s-o primească.
⁷ Domnul este-a mea tărie,
Scutul meu cel tare,
inima-mi în El se-ncrede
și-am ajutorare,
de aceea-s plin de-o sfântă
veselie mare.
Și Îl laud totdeauna
prin cântări curate.
⁸ Domnul este-a mea tărie,
Stâncă și Cetate,
pentru Unsul Său și pentru
neamurile toate.
⁹ Doamne, mântuie-Ți poporul
cu puterea-Ți mare
și dă-i moștenirii Tale
binecuvântare.
Fii-ne Păstor și Sprijin
neclintit și tare...
- Un psalm al lui David -