Ah, mamă, iarăși îmi e dor de tine. .
Și nu e nimeni rana să-mi aline. .
Oh, cât aș vrea să te mai văd o dată. .
Cum ai plecat din lume dintr-odată. . ! ?
Acuma tu ești doar o amintire. .
Pe poze mai arunc câte-o privire. .
Și vocea ți-o ascult, ca mângâiere. .
Ce grea e a orfanului durere. .
Mai plâng, că-s om și nu mă pot abține. .
Mă doare, iară, sufletul în mine. .
Sunt multe întrebări. . și lucruri care
Puteau, la timp, s-aducă rezolvare. .
O, tu erai un punct comun, în toate;
Familiei dădeai stabilitate.
Deși nu-n toate am gândit ca tine,
Mereu tu te-ai purtat frumos cu mine.
Vorbeam de la femeie la femeie;
Nu-mi impuneai cu forța vreo idee.
Respect, bun simț, curaj, diplomație
Mi-ai arătat întodeauna mie.
M-ai sfătuit, ca mamă pentru mamă,
Să înțeleg ce Dumnezeu mă cheamă;
Tu m-ai purtat mereu în rugăciune,
Și iată că sunt astăzi o minune.
Nu știu ce mai aduce viitorul,
Dar mă încred în Domnul, Creatorul.
Pe amândouă lângă El ne ține,
Pe tine-n cer, și pe pământ, pe mine. : )
Amin.
25 ian 2025
https://pauladita.wordpress.com/