¹ Voi binecuvânta pe Domnul în orice vreme pe pământ,
de-a pururi pe-ale mele buze va fi al laudei Lui cânt.

² În El se laudă-al meu suflet - s-asculte cei nenorociți.
³ 'Nălțați pe Domnul toți cu mine, veniți să-L lăudăm smeriți.

⁴ Eu L-am căutat și El răspuns-a, din orice temeri m-a scutit
⁵ Spre El când îți întorci privirea te luminezi desăvârșit.

Și nicicând nu ești de rușine
⁶ căci oricând strigă cel sărac,
l-aude Dumnezeu și-l scapă de toți cei ce necaz îi fac.

⁷ Al Domnului puternic înger va tăbărî-mprejurul lor
și-n veci, pe câți se-ncred în Domnul,
îi scapă dându-le-ajutor.

⁸ Gustați, și veți vedea cu toții ce bun e Domnul și-ndurat,
ferice-n veci de omul care se-ncrede-n El cu-adevărat.

⁹ De Domnul să vă temeți pururi voi sfinții Lui în orice fel,
că de nimica nu duc lipsă acei ce se încred în El.

¹⁰ La puii cei de leu li-e foame și flămânzesc primejduiți
dar cei ce vor căuta spre Domnul de nici un bine nu-s lipsiți.

¹¹ Veniți fii și-ascultați căci frica de Domnul vă voi învăța...
¹² O, cine-i cel ce vrea viața și zile fericite vrea?

¹³ Ferește-ți gura ta de rele și buzele de-nșelăciuni,
¹⁴ departă-te de rău, fă bine și caută pacea cu cei buni.

¹⁵ Căci Ochii Domnului sunt peste cei credincioși cu suflet blând
și-a Lui ureche ia aminte la strigătele lor oricând.

¹⁶ Dar Dumnezeu Și-ntoarce Fața în contra celor ce fac rău
ca să le șteargă pomenirea în veac de pe pământul Său.

¹⁷ Când strigă cei fără prihană de Dumnezeu sunt auziți
și din a lor necazuri multe, de Mâna Lui sunt izbăviți.

¹⁸ De-a pururi Domnul este-aproape de-acel cu sufletul zdrobit
și mântuiește pe acela cu cuget bun și duh smerit.

¹⁹ Des vine nenorocu-n viață peste cel drept nevinovat,
dar Domnul-l scapă totdeauna din răul peste care-a dat.

²⁰ El toate oasele-i păzește, nici unul nu-i zdrobit și scos,
²¹ dar vor pieri-n nenorocire vrăjmașii celui credincios.

²² Pe robii Lui îi scapă Domnul și sufletul li-e izbăvit,
din toți câți se încred în Domnul nici unul nu va fi-osândit.