Psalmul 089

Autor: Traian Dorz | Album: Cântările Psalmilor | Tematica: Zidire spirituala
Resursa adaugata de Alexandra1989 in 27/01/2025

Referințe

Psalmii 89

O cântare a lui Etan, Ezrahitul
Psalmii 89:1 Voi cânta totdeauna îndurările Domnului: voi spune din neam în neam, cu gura mea, credincioşia Ta.
Psalmii 89:2 Căci zic: „Îndurarea are temelii veşnice! Tare ca cerurile este credincioşia Ta!”
Psalmii 89:3 „Am făcut legământ cu alesul Meu”, zice Domnul. „Iată ce am jurat robului Meu David:
Psalmii 89:4 ‘Îţi voi întări sămânţa pe vecie şi-n veci îţi voi aşeza scaunul de domnie.’” (Oprire)
Psalmii 89:5 Cerurile laudă minunile Tale, Doamne, şi credincioşia Ta în adunarea sfinţilor!
Psalmii 89:6 Căci în cer cine se poate asemăna cu Domnul? Cine este ca Tine între fiii lui Dumnezeu?
Psalmii 89:7 Dumnezeu este înfricoşat în adunarea cea mare a sfinţilor şi de temut pentru toţi cei ce stau în jurul Lui.
Psalmii 89:8 Doamne, Dumnezeul oştirilor, cine este puternic ca Tine, Doamne! Şi credincioşia Ta Te înconjoară.
Psalmii 89:9 Tu îmblânzeşti mândria mării; când se ridică valurile ei, Tu le potoleşti.
Psalmii 89:10 Tu ai zdrobit Egiptul ca pe un hoit, ai risipit pe vrăjmaşii Tăi prin puterea braţului Tău.
Psalmii 89:11 Ale Tale sunt cerurile şi pământul, Tu ai întemeiat lumea şi tot ce cuprinde ea.
Psalmii 89:12 Tu ai făcut miazănoaptea şi miazăziua; Taborul şi Hermonul se bucură de Numele Tău.
Psalmii 89:13 Braţul Tău este puternic, mâna Ta este tare, dreapta Ta este înălţată.
Psalmii 89:14 Dreptatea şi judecata sunt temelia scaunului Tău de domnie; bunătatea şi credincioşia sunt înaintea Feţei Tale.
Psalmii 89:15 Ferice de poporul care cunoaşte sunetul trâmbiţei, care umblă în lumina Feţei Tale, Doamne!
Psalmii 89:16 El se bucură neîncetat de Numele Tău şi se făleşte cu dreptatea Ta.
Psalmii 89:17 Căci Tu eşti fala puterii lui; şi, în bunăvoinţa Ta, ne ridici puterea noastră.
Psalmii 89:18 Căci Domnul este scutul nostru, Sfântul lui Israel este Împăratul nostru.
Psalmii 89:19 Atunci ai vorbit într-o vedenie preaiubitului Tău şi ai zis: „Am dat ajutorul Meu unui viteaz, am ridicat din mijlocul poporului un tânăr;
Psalmii 89:20 am găsit pe robul Meu David şi l-am uns cu untdelemnul Meu cel sfânt.
Psalmii 89:21 Mâna Mea îl va sprijini şi braţul Meu îl va întări.
Psalmii 89:22 Vrăjmaşul nu-l va prinde şi cel rău nu-l va apăsa,
Psalmii 89:23 ci voi zdrobi dinaintea lui pe potrivnicii lui şi voi lovi pe cei ce-l urăsc.
Psalmii 89:24 Credincioşia şi bunătatea Mea vor fi cu el şi tăria lui se va înălţa prin Numele Meu.
Psalmii 89:25 Voi da în mâna lui marea şi în dreapta lui râurile.
Psalmii 89:26 El Îmi va zice: ‘Tu eşti Tatăl meu, Dumnezeul meu şi Stânca mântuirii mele!’
Psalmii 89:27 Iar Eu îl voi face întâiul născut, cel mai înalt dintre împăraţii pământului.
Psalmii 89:28 Îi voi păstra totdeauna bunătatea Mea şi legământul Meu îi va fi neclintit.
Psalmii 89:29 Îi voi face veşnică sămânţa şi scaunul lui de domnie, ca zilele cerurilor.
Psalmii 89:30 Dacă fiii lui vor părăsi Legea Mea şi nu vor umbla după poruncile Mele,
Psalmii 89:31 dacă vor călca orânduirile Mele şi nu vor păzi poruncile Mele,
Psalmii 89:32 atunci le voi pedepsi fărădelegile cu nuiaua şi nelegiuirile cu lovituri,
Psalmii 89:33 dar nu-Mi voi îndepărta deloc bunătatea de la ei şi nu-Mi voi face credincioşia de minciună;
Psalmii 89:34 nu-Mi voi călca legământul şi nu voi schimba ce a ieşit de pe buzele Mele.
Psalmii 89:35 Am jurat odată pe sfinţenia Mea: să mint Eu oare pe David?
Psalmii 89:36 Sămânţa lui va dăinui în veci; scaunul lui de domnie va fi înaintea Mea ca soarele;
Psalmii 89:37 ca luna va dăinui pe vecie şi ca martorul credincios din cer.” (Oprire)
Psalmii 89:38 Şi totuşi Tu l-ai îndepărtat şi Te-ai mâniat pe unsul Tău;
Psalmii 89:39 ai nesocotit legământul făcut cu robul Tău; i-ai doborât şi i-ai pângărit cununa.
Psalmii 89:40 I-ai prăbuşit toate zidurile şi i-ai dărâmat toate cetăţuile.
Psalmii 89:41 Toţi trecătorii îl jefuiesc şi a ajuns de batjocura vecinilor lui.
Psalmii 89:42 Ai înălţat dreapta potrivnicilor lui, ai înveselit pe toţi vrăjmaşii lui,
Psalmii 89:43 ai făcut ca ascuţişul sabiei lui să dea înapoi şi nu l-ai sprijinit în luptă.
Psalmii 89:44 Ai pus capăt strălucirii lui şi i-ai trântit la pământ scaunul de domnie;
Psalmii 89:45 i-ai scurtat zilele tinereţii şi l-ai acoperit de ruşine. (Oprire)
Psalmii 89:46 Până când, Doamne, Te vei ascunde fără încetare şi-Ţi va arde mânia ca focul?
Psalmii 89:47 Adu-ţi aminte ce scurtă este viaţa mea şi pentru ce nimic ai făcut pe toţi fiii omului!
Psalmii 89:48 Este vreun om care să poată trăi şi să nu vadă moartea, care să poată să-şi scape sufletul din Locuinţa morţilor? (Oprire)
Psalmii 89:49 Unde sunt, Doamne, îndurările Tale dintâi, pe care le-ai jurat lui David în credincioşia Ta?
Psalmii 89:50 Adu-ţi aminte, Doamne, de ocara robilor Tăi, adu-Ţi aminte că port în sân ocara multor popoare;
Psalmii 89:51 adu-Ţi aminte de ocările vrăjmaşilor Tăi, Doamne, de ocările lor împotriva paşilor unsului Tău!
Psalmii 89:52 Binecuvântat să fie Domnul în veci! Amin! Amin!

Partea I

¹ Voi cânta întotdeauna îndurarea Domnului
și din neam în neam voi spune eu credincioșia Lui.
² Căci zic: " Îndurarea are temelii ce-n veci vor sta,
tare, Doamne, ca și cerul e credincioșia Ta."
³ Am făcut cu-al Meu rob David legământ neclătinat -
zice Domnul - și-acum iată ce lui David i-am jurat:
⁴ Îți voi întări sămânța pe vecie-n fața Mea
și-al tău tron pe veșnicie îl voi face ca să stea.

Partea a II-a

⁵ Cerul laudă-a Tale mari minuni cu slavă mare
și a Ta credincioșie sfinții-o spun în adunare.
⁶ Căci în ceruri cine poate să-Ți mai fie-asemeni, cine?
Dintre-ai Domnului fii, care poate a mai fi așa ca Tine?
⁷ Dumnezeu înfricoșat e în al sfinților sfat mare,
de temut la toți aceia ce-mprejurul Lui au stare.

⁸ Doamne al Puterii, cine este-așa puternic, cine?
Marea Ta credincioșie Te înconjură pe Tine.
⁹ Tu-mblânzești mânia mării cu puteri nemăsurate,
când se nalță-ale ei valuri, Tu le potolești pe toate.
¹⁰ Tu ai nimicit Egiptul ca pe-un hoit într-o câmpie,
risipindu-Ți toți vrăjmașii, cu a brațului tărie.

¹¹ Cerurile-s ale Tale... și pământul cât se-ntinde,
Tu întemeiat-ai lumea și cu tot ce-n ea cuprinde...
¹² Tu făcut-ai Miazănoaptea și-ai dat Miazăziua-n lume,
Tu Taborul și Hermonul faci să cânte de-al Tău Nume.
¹³ Brațul Tău e-n veci puternic peste-a Ta lucrare toată,
a Ta Mână este tare, dreapta Ta-i în veci 'nălțată.

¹⁴ Judecata și Dreptatea sunt la Tronu-Ți temelie,
Bunătatea și-Adevărul sunt 'naintea Ta-n vecie.
¹⁵ Fericit poporul care glasul trâmbiței ascultă
și-n lumina Feței Tale umblă cu credință multă.
¹⁶ El se bucură, o Doamne, de-al Tău Nume Sfânt întruna
și cu marea Ta dreptate se fălește-ntotdeauna.

¹⁷ Căci doar Tu ești a lui fală și-a puterii lui credință,
Tu ridici puterea noastră în a Ta bunăvoință.
¹⁸ Domnul este scutul nostru, Dumnezeul nostru Tare.
Sfântul lui Israel este Împăratul nostru Mare.
¹⁹ La al Său ales vorbit-a în vedenie târzie,
dat-a ajutorul unui tânăr plin de vitejie.

²⁰ Am găsit pe-al Meu rob David și l-am uns spre stăpânire.
²¹ Mâna Mea-i va fi de sprijin, brațul Meu i-a fi-ntărire.
²² Cel rău n-o să-l mai apese, cel vrăjmaș nu-l va mai prinde,
²³ voi lovi pe-ai lui potrivnici, voi zdrobi pe cel ce-l vinde.
²⁴ Îi voi da și bunătatea-Mi și a mea credincioșie
și prin Numele Meu Mare voi 'nălța a lui tărie.

²⁵ Voi da-n mâinile lui marea, râurile, cu iubire...
²⁶ El va zice: Tu mi-ești Tatăl, Dumnezeu și Mântuire!
²⁷ Iar Eu îl voi face-ntâiul împărat pe lumea toată
²⁸ și păstra-i-voi legământul și iubirea neschimbată.
²⁹ Veșnică-i va fi sămânța... și-i voi face eu să-i fie
cât a cerurilor zile trainic scaunul de domnie.

³⁰ Dacă fiii lui lăsa-vor calea Mea și n-o vor ține,
³¹ dacă-Mi vor călca Cuvântul nemaiascultând de Mine,
³² atunci le voi da pedeapsă, pentru vina lor, nuiele,
lovituri au să primească pentru-a lor păcate grele.
³³ Însă nu le voi retrage bunătatea Mea cea bună,
căci a Mea credincioșie n-o voi face de minciună.

³⁴ Și nu-Mi voi călca vreodată ale Mele legăminte,
neschimbat pe veci rămâne ce-am grăit mai înainte.
³⁵ Am jurat atunci odată pe Sfințenia Mea Mare...
Să mint oare Eu lui David? - Să-l înșele Domnul oare?
³⁶ Dărui-i-va-n veci sămânță... Și-a lui scaun de domnie
înaintea Mea de-a pururi, cum e soarele-o să fie.

³⁷ Și va dăinui-n vecie precum dăinuiește luna
și ca martorul din ceruri, credincios întotdeauna...

Partea a III-a

³⁸ Și totuși, Tu l-ai lepădat
pe-al Tău uns cu mânie...
³⁹ Călcat-ai legământ făcut
cu-al Tău rob, pe vecie,

i-ai doborât și pângărit
cununa lui curată...
⁴⁰ Sfărmat-ai zidurile lui,
ruină-i țara toată...

⁴¹ Toți trecătorii-l jefuiesc
și-l calcă în picioare,
ajuns-a la ai săi vecini
batjocuri și ocară.

⁴² Ai înălțat pe-ai Tăi dușmani,
i-ai veselit vrăjmașii...
⁴³ Tocit-ai săbiile lui
și-n lupte nu-i ții pașii...

⁴⁴ Sfârșit-ai strălucirea sa
și tronu-i stă-n ruine,
⁴⁵ scurtat-ai tinerețea lui
și-l coperi de rușine...

Partea a IV-a

⁴⁶ Până când Te vei ascunde, Doamne, fără de-ncetare?
Până când va arde Doamne, ca un foc, mânia-Ți oare?
⁴⁷ Amintește-Ți cât de scurtă mi-e viața și-al meu nume
și la ce nimic făcut-ai pe toți oamenii din lume.
⁴⁸ Poate fi vreun om pe lume să nu vadă moartea-n față
și-ar putea din morți vreunul sufletul scăpa cu viață?

Partea a V-a

⁴⁹ Unde-i Doamne îndurarea care-ntâi ne-ai arătat,
ce-n iubirea Ta, lui David, Doamne ai jurat?

⁵⁰ Amintește-Ți Doamne-ocara care-o-ndură robii Tăi,
că purtăm în sân rușinea multor neamuri de-oameni răi...

⁵¹ Și-amintește-Ți câte hule Doamne-ai Tăi vrăjmași au spus,
contra unsului Tău David... ce ocară i-au adus...

Contra pașilor lui Doamne cum au ocărât din plin...

⁵² Binecuvântat să fie Domnu-n veci.

- O cântare a lui Etan ezrahitul