¹ Ai de mine milă Doamne... mila Ta cerească,
căci vin niște oameni iarăși să mă hărțuiască,
zilnic umblă să mă-nghită, să mă nimicească...

² Toată ziua-mi caută ceartă cei vrăjmași cu mine,
sunt mulți Doamne și se luptă fără de rușine...
³ Dar oricând mă tem, eu Doamne, mă încred în Tine.

⁴ Eu mă laud doar cu Domnul și Cuvântul-i tare,
mă încred în El, și teamă inima mea n-are.
Ce-mi pot face niște oameni, ce-mi pot face oare?

⁵ Ei merg și mi-ating dreptatea - și-au doar gânduri rele.
⁶ Uneltesc, pândesc și-mi caută urma căii mele
căci doresc să-mi ia viața și zilele mele.

⁷ Ei nădăjduiesc și scapă prin nelegiuire,
risipește-a lor mulțime Doamne, cu grăbire,
în mînia Ta doboară-i Doamne cu grăbire.

⁸ Tu îmi numeri ai vieții pași de pribegie,
pune-mi lacrimile-n vasul Tău - și mi le scrie,
știu că-n Cartea Ta sunt scrise Doamne pe vecie.

⁹ Toți vrăjmașii mei dau fuga când Te strig pe Tine,
știu și ei că Tu ești Doamne, pururea cu mine,
văd și ei cum Tu mă aperi și ești lângă mine.

¹⁰ Eu mă voi făli cu Domnul, cu Cuvântu-I tare,
¹¹ mă încred în El și teamă inima mea n-are.
Ce-mi pot face niște oameni, ce-mi pot face oare?

¹² Doamne, să-mi țin juruința cea făgăduită,
sunt dator să-Ți aduc jertfă pentru mulțumită,
jertfă-aleasă și plăcută pentru mulțumită.

¹³ Că m-ai izbăvit din moarte și din prăbușire
ca să-Ți umblu înainte Doamne-n strălucire,
în a celor vii lumină către strălucire...