Ce m-aș face fără har
Aș trăi un mare amar,
De n-aș primi totu-n dar,
Aș trăi parcă-n zadar.

Dar mila Ta, Doamne-i mare,
E nemărginită tare
Din groapă mereu ridică,
Alungi acea rea frică,

Ne arăți milă prin har,
Doamne, iar și iar și iar.
Căci Tu ești nemărginit,
Prin har ne-ai mântuit.

Cât avem în noi suflare,
Tu ne dai mereu iertare,
Nu ne lași să murim,
De sinceri la Tine venim.

Vrei mereu să te cheamăm,
Nu vrei deloc să amânăm,
Mereu ne răspunzi prin har.
Ne porți cu-al biruinței car.