Psalmul 079

Autor: Traian Dorz | Album: Cântările Psalmilor | Tematica: Zidire spirituala
Resursa adaugata de Alexandra1989 in 29/01/2025

Referințe

Psalmii 79

Un psalm al lui Asaf
Psalmii 79:1 Dumnezeule, au năvălit neamurile în moştenirea Ta, au pângărit Templul Tău cel sfânt şi au prefăcut Ierusalimul într-un morman de pietre.
Psalmii 79:2 Trupurile neînsufleţite ale robilor Tăi le-au dat să le mănânce păsările cerului, şi carnea credincioşilor Tăi au dat-o s-o mănânce fiarele pământului.
Psalmii 79:3 Ca apa le-au vărsat sângele, de jur împrejurul Ierusalimului, şi n-a fost nimeni să-i îngroape.
Psalmii 79:4 Am ajuns de ocara vecinilor noştri, de batjocura şi de râsul celor ce ne înconjoară.
Psalmii 79:5 Până când, Doamne, Te vei mânia fără încetare şi va arde mânia Ta ca focul?
Psalmii 79:6 Varsă-Ţi mânia peste neamurile care nu Te cunosc şi peste împărăţiile care nu cheamă Numele Tău!
Psalmii 79:7 Căci au mâncat pe Iacov şi i-au pustiit locuinţa.
Psalmii 79:8 Nu-Ţi mai aduce aminte de nelegiuirile strămoşilor noştri, ci să ne iasă degrabă înainte îndurările Tale, căci suntem nenorociţi de tot!
Psalmii 79:9 Ajută-ne, Dumnezeul mântuirii noastre, pentru slava Numelui Tău! Izbăveşte-ne şi iartă-ne păcatele, pentru Numele Tău!
Psalmii 79:10 Pentru ce să zică neamurile: „Unde este Dumnezeul lor?” Să se ştie înaintea ochilor noştri, printre neamuri, că Tu răzbuni sângele vărsat al robilor Tăi!
Psalmii 79:11 Să ajungă până la Tine gemetele prinşilor de război! Scapă, prin braţul Tău cel puternic, pe cei ce pier!
Psalmii 79:12 Întoarce vecinilor noştri de şapte ori în sânul lor batjocurile care Ţi le-au aruncat ei Ţie, Doamne!
Psalmii 79:13 Şi noi, poporul Tău, turma păşunii Tale, Te vom lăuda în veci şi vom vesti din neam în neam laudele Tale.

¹ Doamne, năvăliră neamuri peste moștenirea-Ți iar,
Templul Tău îl pângăriră și-ntinară-al Tău altar
prefăcând Ierusalimul în ruină și-n amar,
Doamne, în ruini și-amar...

² Ale robilor Tăi trupuri fără viață le-au lăsat
și din carnea lor pe câmpuri fiarele s-au săturat,
ale cerurilor păsări prin păduri i-au sfâșiat,
Doamne, cum i-au sfâșiat!

³ Ca și apa, al lor sânge l-au vărsat când i-au lovit,
cât a fost Ierusalimul și-mprejurul lui iubit...
Vai... și nimeni-nimeni morții să-i îngroape n-au venit,
Doamne, nimeni n-au venit.

⁴ Am ajuns de-ocară Doamne la vecini, și râsul lor,
de batjocuri și rușine celor care ne-nconjor,
zilnic suntem de disprețul și de râsul tuturor,
Doamne, râsul tuturor.

⁵ Doamne, până când, o Doamne, ține supărarea Ta?
Până când fără-ncetare arde-va mânia-Ți grea?
Până când cu-ai Tăi întruna Te vei mai purta așa,
Doamne, până când așa?

⁶ Varsă-Ți Doamne-a Ta mânie peste neamul cu gând rău,
peste țările pe care nu-I chemat Numele tău,

⁷ căci pe Iacov îl mâncară pustiind lăcașul său,
Doamne, tot lăcașul său...

⁸ Doamne, nu-Ți aduce-aminte de-al strămoșilor păcat,
ci degrab ne ieși 'nainte cu-ajutoru-Ți îndurat,
căci în grea nenorocire stăm de timp îndelungat,
Doamne, timp îndelungat.

⁹ Doamne-al mântuirii noastre izbăvește-ne Tu az'
pentru-a Numelui Tău slavă scapă-ne de-acest necaz,
iartă fărdelegea noastră, șterge-al nostru plâns obraz,
Doamne-al nostru plâns obraz.

¹⁰ Pentru ce să zică răii: Unde-I Dumnezeul lor?
Fă-i să vadă-n fața noastră, spre dovadă tuturor,
că nu-i lași pe-ai Tăi, o Doamne, ci răzbuni pe-al Tău popor,
Doamne-al Tău lovit popor.

¹¹ Să ajungă pân-la Tine plânsul robilor ce-Ți cer
ca să-i scapi cu braț puternic, să rupi lanțul lor de fier,
scapă-i Doamne și ascultă-i pe toți cei ce-n chinuri pier,
Doamne, cei ce-n chinuri pier...

¹²Doamne, înșeptit întoarce răilor tot ce-au lucrat,
toate hulele pe care Ție Ți le-au aruncat,
toate relele pe care încă nu le-ai răzbunat,
Doamne, nu le-ai răzbunat.

¹³ Și-atunci Doamne, noi poporul turmei Tale-Ți vom cânta,
Te vom lăuda de-a pururi, până vecii vor ținea
și din neam în neam vesti-vom lauda și slava Ta,
Doamne, numai slava Ta...

Un psalm al lui Asaf