De ce îți strângi pe lumea asta
Comori, ce de rugină sunt mâncate,
Când uiți că pe pământ cât încă ești,
Poți construi în cer palate?

Uiti că trăiești un timp împrumutat,
Uiti să trăiești și pentru suflet.
Trăiești un timp ce Tatăl ți l-a dat,
Nu-l da pentru al lumii zumzet.

O, nu uita, o frate drag,
Noi toți suntem supuși pieirii.
Cândva o să ajungi în prag
Și o să ai trupul nemuririi.

Dar ce ai făcut pe acest pământ
Te va urma și în viața după moarte.
De ai fost bun, te întâlnești cu Tatăl Sfânt,
Dar de ai fost rău, vei fi dat la o parte.

În nemurire, dat de o parte
Nu înseamnă să ai bucurii, ci moarte.
Înseamnă plâns, durere și regret,
Dar lacrima nu va avea efect.

Cât astăzi încă ești în viață
Și cât încă mai poți să schimbi ceva,
Urmează a Cuvântului povață
Și lasă-L pe Isus în viața ta.

Lucrează pentru a cerului comori,
Lucrează pentru veșnicie.
Acolo nu este rugină, molie sau ciori,
Acolo-i har și multă bucurie.

Acolo, față-n față cu Isus,
Vei găsi fericire adevărată.
Dar în infernul din abis
Va fi durere neîncetată.

Lucrează azi, dar cu folos
Și nu-ți da sufletul pierii.
Urmează-L cu credință pe Hristos
Pe calea sfântă a neprihănirii.

Urmează-L îndeaproape, pas cu pas,
Urmează sursa de lumină.
Caută să auzi și astăzi al Lui glas,
Ce Biblia-L sună în surdină.

Iubește-L pe Isus mai mult decât orice
Și nu te da bătut, împins de orice val,
Căci El, cu pas domol, în față merge,
Și El te va călăuzi la mal.