¹ Spre munți ridic eu ochii mei,
spre munți cu vârfu-n zare...
De unde oare-mi va veni
a mea ajutorare?
² O, ajutoru-mi vine tot
doar de la Domnul Sfântul,
de la Acela ce-a făcut
și cerul și pământul.
³ Da, El nu va îngădui
piciorul să-ți clintească,
Cel ce păzește viața ta
nicicând n-o s-ațipească.
⁴ Da, iată nu va dormita,
nici doarme niciodată
Cel ce-apără pe Israel
cu dreapta-I minunată.
⁵ El, Domnu-I păzitorul tău
cu grija-I înțeleaptă,
da, Domnul este umbra ta
pe mâna ta cea dreaptă.
⁶ De-aceea nu te va păli
nici soarele, nici luna,
⁷ El sufletul ți-l va păzi
de rău întotdeauna.
⁸ Să te păzească Domnul bun
la dus și la venire,
de-acum și până-n veci de veci
cu marea Lui iubire.
O cântare a treptelor