Psalmul 139

Autor: Traian Dorz | Album: Cântările Psalmilor | Tematica: Zidire spirituala
Resursa adaugata de Alexandra1989 in 02/02/2025

Referințe

Psalmii 139

Către mai-marele cântăreţilor.
Un psalm al lui David
Psalmii 139:1 Doamne, Tu mă cercetezi de aproape şi mă cunoşti,
Psalmii 139:2 ştii când stau jos şi când mă scol şi de departe îmi pătrunzi gândul.
Psalmii 139:3 Ştii când umblu şi când mă culc şi cunoşti toate căile mele.
Psalmii 139:4 Căci nu-mi ajunge cuvântul pe limbă, şi Tu, Doamne, îl şi cunoşti în totul.
Psalmii 139:5 Tu mă înconjori pe dinapoi şi pe dinainte şi-Ţi pui mâna peste mine.
Psalmii 139:6 O ştiinţă atât de minunată este mai presus de puterile mele: este prea înaltă ca s-o pot prinde.
Psalmii 139:7 Unde mă voi duce departe de Duhul Tău şi unde voi fugi departe de Faţa Ta?
Psalmii 139:8 Dacă mă voi sui în cer, Tu eşti acolo; dacă mă voi culca în Locuinţa morţilor, iată-Te şi acolo.
Psalmii 139:9 Dacă voi lua aripile zorilor şi mă voi duce să locuiesc la marginea mării,
Psalmii 139:10 şi acolo mâna Ta mă va călăuzi şi dreapta Ta mă va apuca.
Psalmii 139:11 Dacă voi zice: „Cel puţin întunericul mă va acoperi şi se va face noapte lumina dimprejurul meu”,
Psalmii 139:12 iată că nici chiar întunericul nu este întunecos pentru Tine, ci noaptea străluceşte ca ziua şi întunericul, ca lumina.
Psalmii 139:13 Tu mi-ai întocmit rărunchii, Tu m-ai ţesut în pântecele mamei mele:
Psalmii 139:14 Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!
Psalmii 139:15 Trupul meu nu era ascuns de Tine când am fost făcut într-un loc tainic, ţesut în chip ciudat, ca în adâncimile pământului.
Psalmii 139:16 Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau şi în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.
Psalmii 139:17 Cât de nepătrunse mi se par gândurile Tale, Dumnezeule, şi cât de mare este numărul lor!
Psalmii 139:18 Dacă le număr, sunt mai multe decât boabele de nisip. Când mă trezesc, sunt tot cu Tine.
Psalmii 139:19 O, Dumnezeule, de ai ucide pe cel rău! Depărtaţi-vă de la mine, oameni setoşi de sânge!
Psalmii 139:20 Ei vorbesc despre Tine în chip nelegiuit, Îţi iau Numele ca să mintă, ei, vrăjmaşii Tăi!
Psalmii 139:21 Să nu urăsc eu, Doamne, pe cei ce Te urăsc şi să nu-mi fie scârbă de cei ce se ridică împotriva Ta?
Psalmii 139:22 Da, îi urăsc cu o ură desăvârşită; îi privesc ca pe vrăjmaşi ai mei.
Psalmii 139:23 Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă şi cunoaşte-mi gândurile!
Psalmii 139:24 Vezi dacă sunt pe o cale rea şi du-mă pe calea veşniciei!

¹ O Doamne, Tu mă cercetezi și mă cunoști prea bine.
² Știi când stau jos și când mă scol, știi gândul care-mi vine.
³ Știi când mă duc, știi când mă culc, știi orice căi a mele,
⁴ cuvântul nici n-ajung să-l spun și-l știi în toate cele.
⁵ Din orice parte mă-nconjori, pui Mâna-Ți peste mine.
⁶ Un plan atât de minunat, prea 'nalt e să-l pot ține.
⁷ Unde-aș fugi de Duhul Tău, de Fața Ta departe?
- Căci pretutindenea ești Tu, prezent și fără moarte...

⁸ În ceruri dacă m-aș sui, - acolo ești de față;
în locul morții mă cobor, - acolo ești viață!
⁹ Aripi de zori dacă-aș lua la mare a mă duce
¹⁰ și-acolo fi-va Mâna Ta și dreapta-Ți să m-apuce.
¹¹ De zic: În noapte voi scăpa - și noaptea se va face,
¹² la Tine orice noapte-ar fi, lumină s-ar preface.
De-ar fi-ntuneric nepătruns, la Tine-i zi senină
și noaptea strălucește ca o zi de soare plină.

¹³ Tu m-ai tocmit și m-ai țesut în sânul mamei mele,
¹⁴ Te laud cât de minunat sunt Doamne-n toate cele.
A Tale lucruri toate sunt adânci și minunate,
atât de bine-acum le văd cu sufletul meu toate.
¹⁵ Al meu trup nu-Ți era ascuns, privirea-Ți mă pătrunse
când m-ai țesut ca-n chip ciudat în adâncimi ascunse.
¹⁶ Eram ființă fără chip și Ochii-Ți mă văzură,
'nainte scrise-n Cartea Ta a mele zile fură...
Tot ce-mi era orânduit, întregi zilele mele,
Tu le știai, când nici era vreuna dintre ele...

¹⁷ Ce nepătrunse mi se par a Tale gânduri, toate...
și cât de multe Doamne sunt, cât sunt nenumărate! ...
¹⁸ Le număr... și-s mai multe ca nisipul de pe mare.
Mă scol... și tot cu Tine sunt, de Tine mai aproape...

¹⁹ O Doamne, dac-ai omorî pe cel rău și l-ai frânge!
- Plecați toți de la mine voi, care-nsetați de sînge!
²⁰ În chip nelegiuit vorbesc vrăjmașii Tăi de Tine
și-al Tău Sfânt Nume ei Îl iau să mintă și mai bine.
²¹ Să nu-i urăsc eu pe acei ce ură vreau să-Ți poarte?
²² Da Doamne, îi urăsc adânc ca pe-un vrăjmaș de moarte!

²³ O, cercetează-mă acum și inima-mi cunoaște,
mă-ncearcă Doamne ca să vezi ce gând în mine naște...
²⁴ Vezi dacă sunt pe-o cale rea - pe căile mâniei -
și du-mă Tu pe calea Ta, pe Calea Veșniciei!

Un psalm al lui David