Doamne, când vrei Tu, cum trece
lunga iarnă, - într-un ceas,
și pustiul cum sfârșește
într-un fericit popas,
și-ntristarea înnoptării
într-un răsărit plăcut
și-ndelunga despărțire
într-un scump și sfânt sărut! ...

Doamne, când vrei Tu furtuna
trece ca un nor grăbit,
iar în urmă totdeauna
soarele-i mai strălucit,
când vrei Tu, - se duce boala
lăsînd trupul sănătos,
când vrei Tu, - se duc vrăjmașii
lăsând sufletul voios.

Doamne, când vrei Tu, - cum vine
de frumos tot ce-am dorit,
cum învie dintr-o dată
tot ce ne credeam pierit,
cum răsare dintr-o dată
tot ce ne credeam uscat,
- Doamne, fă-ne Tu să credem
tot ce spui, - cu-adevărat!