De ce-ți îngropi credința
tu suflet dulce, azi
de ce prea greu se scaldă
în plâns al tău obraz,
- când Dumnezeu lucrează
așa frumos ce-I ceri
de ce te lași zdrobirii
acestei mari dureri?

De ce-ți îngropi nădejdea
și inima ți-e grea?
nu-mpiedica pe Domnul
în harul ce ți-l vrea!
- de ce-ntristezi iubirea
și grija Lui, - plângând,
nu-L vezi tu pentru tine
așa frumos lucrând?

O, nu-ntrista Iubirea
cum alta nu-i ca ea,
ci-ncrede-te-n Cuvântul
cel spus de gura Sa
și-așteaptă cu răbdare
oricât pari despărțit,
căci vine vremea-n care
s-o ai nemărginit...