Dacă simți că ești trimesul adevărului măreț,
ești dator să-ți dai chemării, jertfa-ntregii tale vieți.
Adevărului și celor ce le ești dator să-l duci
dăruie-te cu lumina celei mai aprinse cruci.

Nu te da ʼnapoi din fața nici unui cuptor aprins,
ci-l întâmpină cu pacea unui suflet neînvins.
Mâinile împreunându-ți, mergi spre jertfă curajos,
cu sublimă măreție cum Îl știi c-a mers Hristos.

Sfânta-ncredințare care ai primit-o-n primul ceas
să-ți înflăcăreze mersul până-n cel din urmă pas.
Când ți-e focul dinăuntru întețit de Duhul Sfânt,
nu te temi de nici o moarte, suferi demn
și mori ne-nfrânt.

O, trimesule-al iubirii și-al neprihănirii sol,
nu te teme de toți leii și toți șerpii din Șeol...
Târâtoarele acestea care vin spre tine-acum
peste-o clipă se vor pierde în al iadului duium.

Rămâi demn și-nfruntă totul pân-la moarte curajos,
ce prag mic se vede moartea din ʼnălțimea lui Hristos...
Și ce scurtă-i înfruntarea cu-acest ultim inamic
- și-apoi spre Cununa Slavei nu te va opri nimic.