Doamne, uneori ce taine
într-un nume se ascund,
- câte căi sunt
și ce umbre
unde gânduri nu pătrund...

Cum se-adună-ntr-o ființă
uneori strămoși de-un veac
și atâtea adevăruri
ce nu știi cum se desfac.

Că descoperi dintr-odată
câte-un mare adevăr,
dar nu-i nimeni să-ți dezlege
cum e el din fir în păr.

Afli-adese-ntr-o clipită
printr-un fulgerat de gând
taine cu-nțeles pe care
nimeni nu-l va ști nicicând...

Dorz - e de la daci desigur,
și Traian de la romani,
dar cum vin până la mine...
cine-ar ști prin mii de ani?

Ce gând le-a sortit unirea
și ce taină-au în ascuns...
- Cine Doamne decât Tine
poate să mai dea răspuns!