Spre-nțelegerea străbună
luptă-te, urmașul meu,
ca s-ajungi a ei cunună
orișicât ți-ar fi de greu;
că oricine-a dus această
luptă până la sfârșit
în împărăția-i vastă
a pătruns desăvârșit.

Fără luptă nu-i cunună,
nici n-o vrea un cap ales,
lasă cei lumești să-și pună
flori cu mincinos cules,
cei cinstiți își urcă munții
cunoștinței asudând,
dar cununa ce-și pun frunții
stă pe veacuri luminând.

Către-nțelepciunea dreaptă
năzuiește ne-ncetat,
suie treaptă după treaptă
spre ozonul ei curat,
că oricât de grea-i suirea
și orice efort ți-a smult,
tot ce-ți va-nsori privirea
va fi mult,
nespus mai mult.