Pe cei bogați fă-i Doamne să vadă cât de goi
rămânem toți când Mâna Ți-o-nchizi de către noi.
Pe cei săraci fă-i Doamne să vadă ce bogați
putem cu toții-ajunge de mila Ta purtați.
Pe cei trufași fă-i Doamne să afle tremurând
măsura ce uitată nu trebuie nicicând.
Pe cei smeriți fă-i Doamne să afle fericiți
ce mari sunt cei ce umblă cu-adevărat smeriți.
Pe cei nălțați fă-i Doamne să caute și spre jos
pe cei căzuți să caute spre cer mai curajos,
pe câți le merge bine să nu prea râdă-acum
pe cei zdrobiți fă-i Doamne să nu prea plângă-n drum.
Ci toți să-și amintească în orice stare sunt
că toate trec, - nimica nu-i veșnic pe pământ!
Să caute-a face bine, cât pot și au prilej
căci prea curând și sigur îi spulberă-un vârtej!