Nădăjduiesc că dincolo de pământ
De tot ce ochii mei pot să cuprindă;
Voi întâlni pe-Acela ce E sfânt,
Ce mii de Îngeri Glorie Îi cântă!
Nădăjduiesc căci mai presus de om
Ce poartă numai vorbe-ameţitoare
Există-un Loc unde-I măreţul Domn
Iar vocea Lui este mângâitoare.
Nădăjduiesc că dicol’de privire
De lumea-n care noi am apărut
Acolo e eterna strălucire
Ce mintea unui om n-a conceput!
Nădăjduiesc că dincolo de tot
Ce-mi va aduce viaţa înainte;
Voi întâlni pe Domnul Savaot,
Cu EL voi traversa al vieţi punte.
Când vom ajunge la câmpia verde
Acolo vom găsi Hrană sufletească
Şi ne vom răcori cu-a Lui cuvinte
În Ţara Sfântă, Patria Cerească.
Amin
Sfatul meu e sa refaci versul al doilea din ultima strofa si va fi ok! In rest, poezia e superba; sincer! Multa inspiratie cu alte asemenea versuri!
Până în Canaanul cel ceresc
Unde îl voi vedea pe Salvatorul
Acolo vreau pe veci ca să trăiesc
Nădăjduiesc s-ajung unde mi-e dorul