Doamne, sunt o luminiță
cât un mugurel de viță,
orice val să mă atingă
este gata să mă stingă,
orice vântișor să bată
mă-ncovoaie dintr-o dată.

Orice noapte cât de mică
mă cuprinde și mă-nfrică,
orice trecere m-apleacă,
orice negură mă-neacă
și-aș dori să ard mai bine
dar puterea nu mă ține...

Doamne, - și n-aș vrea, n-aș vrea,
slabă luminița mea...
Ci m-aș vrea Doamne să fiu
ca un foc aprins și viu,
în al lumii-ntins pustiu
ochii către cer să-i știu.

Doamne, dă-mi un foc divin,
tot mai mult și tot mai plin,
prin furtunile ce vin
mai puternic să lumin,
jarul pe altar să-l țin
până vei veni,
Amin...