Ce poate-un om lua cu sine
mai drag ca ultimul salut
când niciodată nu revine
în locul unde-a petrecut?

Când scurtă trecere grăbită
e-al vieții-nșelător popas
de orice faptă întâlnită
să te desparți c-un bun rămas.

Ascultă inimă, ascultă
îndemnul dragostei mereu
c-o umilință-atât de multă
cât datorezi lui Dumnezeu.

Desparte-te de-orice dorință
păstrându-ți sufletul ușor
să simți cu cei plecați nainte
ceva din veșnicia lor.

Dezvață-te deplin de-a cere
și-nvață să renunți mereu
atunci nu vei simți durere
când să te smulgi ți-ar fi prea greu.

Atunci trecând pe lângă toate
avea-vei drumul luminos
și urmele înmiresmate
ca de ceva după Hristos.