Nu mi-a rămas din toate
iubirile ce-aveam
decât Tu Doamne Singur
mai drag ca tot ce am.

Nu mi-a rămas comoară
din tot ce-am prețuit
decât Isuse, una:
Cuvântul Tău Iubit.

Nu mi-a rămas din gânduri
și doruri de demult
decât Isuse, unul:
statornic să Te-ascult.

Nu mi-a rămas din lacrimi
din câte le-am vărsat
decât Isuse-acelea
ce Ție Ți le-am dat.

Din câtă dărnicie
am împărțit mereu
mi-a mai rămas ce nimeni
nu știe ce-am dat eu.

Și din cântări din toate
nu am decât pe-acea
ce n-o să știe nimeni
cântând-o că-i a mea!